Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) va începe delimitarea a 5.000 km patrati din Marea Neagra, în perimetre de cate 1000 km, iar pana la sfarsitul anului va fi organizata o licitatie pentru concesionarea acestora, a declarat, recent, pentru NewsIn, presedintele ANRM, Gelu Maracineanu.

<Este vorba de 5.000 km patrati care nu au facut obiectul unei concesiuni petroliere. Aceasta suprafata va fi împartita în perimetre de cate 1000 km care urmeaza sa fie scoase la concurs public de oferta. Pana la sfarsitul anului, ANRM va organiza apelul public de oferte pentru aceste perimetre”, a spus Gelu Maracineanu.
ANRM nu a început înca delimitarea zonei neconcesionate, potrivit presedintelui institutiei.
Maracineanu a mentionat faptul ca cei 5.000 km patrati reprezinta o parte din teritoriul castigat de Romania la Haga, iar restul apartine companiilor Petrom si Sterling Resources, dar care nu aveau drept de executie lucrari, întrucat perimetrele petroliere faceau obiectul unui litigiu international. Presedintele ANRM a precizat ca, în primul semestru al anului viitor, vom stii exact ce resurse de hidrocarburi se gasesc în cei 5.000 km patrati. <Companiile care vor castiga licitatia vor face analize asupra acestor perimetre, privind structurile petrolifere. Într-un an de aici înainte, vom avea primele informatii geologice care pot confirma existenta unor structuri cantonate în acea suprafata de 5.000 km patrati”, a afirmat Maracineanu.
Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a transat în luna februarie disputa romano-ucraineana legata de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Serpilor, acordand Romaniei aproape 80% din zona disputata. Romania a obtinut astfel jurisdictia suverana si drepturile suverane, mai ales de exploatare, pentru o suprafata de platou continental si zona economica exclusiva de 9.700 de kilometri parati. În aceasta zona se estimeaza ca ar exista aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol, potrivit lui Bogdan Aurescu, care a fost agentul Romaniei la CIJ. Corpul de control al Guvernului a început, pe 9 februarie, verificarile cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat Agentiei NewsIn presedintele ANRM, Gelu Maracineanu.
Premierul Emil Boc declarase anterior ca va fi analizata sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare încheiat între Sterling Resources si ANRM a fost transformat în acord petrolier si de concesiune.
Premierul Boc a declarat în data de 5 februarie ca, potrivit actului aditional încheiat cu Sterling Resources, compania a avut înainte de decizia CIJ drept de explorare în Marea Neagra, iar dupa decizia Curtii contractul prevede si dreptul de exploatare a resurselor. Primul-ministru, care a anuntat ca a fost desecretizata anexa la ontractul în cauza, a anuntat si ca a fost sesizat Corpul de control al Guvernlui. Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia este de 30 de ani, calculati de la data intrarii în vigoare a Contractului de explorare si împartire a productiei, cu drept de prelungire pentru o perioada de pana la 15 ani.
Contractul de explorare si împartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia a fost încheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil si Canadianoxi Ltd. si aprobat prin Hotararea Guvernului nr.570/1992, înainte de intrarea în vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat ca tipul de contract petrolier practicat în Romania este acordul petrolier de concesiune.
În prezent, ANRM cauta solutii pentru a reveni la forma initiala a contractului din 1992, prin care statul roman primea 45% din cantitatea de gaze extrasa din platoul continental.
Conform contractului initial din 1992, semnat între Rompetrol si Enterprise Oil, Exploration Limited si Canadianoxy, cheltuielile investitionale si de sustenabilitate aferente operatiunilor de explorare si dezvoltare reveneau în integralitate companiilor straine. Entitatea care reprezenta interesele statului în contract avea obligatia de a suporta cheltuielile de exploatare ce reveneau procentului de 45% din productia realizata.