Fondul Monetar International (FMI) are o pozitie mai relaxatã decât Banca Nationalã a Românei (BNR) asupra aprecierii leului, dar perspectiva institutiei financiare asupra inflatiei este mai putin optimisitã, a declarat, sãptãmâna trecutã, guvernatorul bãncii centrale, Mugur Isãrescu, citat de Reuters.
“Ei (FMI -n.r) sunt mai relaxati decât mine în privinta aprecierii monedei. Prognoza institutiei financiare pentru inflatie nu este însã la fel de optimistã ca a noastrã”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isãrescu pentru Reuters, la o reuniune a Institutului Financiar International.
Institutia ia în considerare un efect întârziat al mãsurilor fiscale si a majorãrilor salariale, care îngrijoreazã si autoritãtile române, a mai spus Isãrescu.
Cotatia leului a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani si jumãtate în raport cu euro în cursul lunii mai, apreciere favorizatã de reducerea dobânzii de referintã la 7,25% si de aderarea recentã a României la Uniunea Europeanã.
In luna martie, FMI a apreciat cã îngrijorãrile BNR privind aprecierea ulterioarã a leului sunt justificate, însã banca centralã trebuie sã aibã grijã sã nu se opunã unui trend.
BNR a prognozat, în luna decembrie, un ritm al inflatiei de 3,7% la sfârsit de an, nivel inferior celui anticipat, de FMI, respectiv un avans al preturilor cu 4,5-5,5%.
Anterior, Mugur Isãrescu a spus participantilor la reuniune cã BNR sperã sã mentinã inflatia, care se plaseazã în prezent sub 4%, în banda de variatie de 3-5% anul acesta.
“Sperãm ca inflatia sã rãmânã, pânã la sfârsitul acestui an, în intervalul tintit”, a afirmat guvernatorul BNR.
De asemenea, banca centralã vrea sã mentinã un nivel al inflatiei sub 5% în urmãtorii cinci ani, astfel încât România sã îndeplineascã, pânã în 2014, criteriile de adoptare a monedei euro.
FMI a avertizat autoritãtile române, sãptãmâna aceasta, cã avansul economic rapid riscã sã exercite presiuni asupra inflatiei, sustinând cã nivelul actual al ratei dobânzii de referintã, de 7,25%, este prea scãzut pentru a împiedica cresterea preturilor.
În ceea ce priveste deficitul comercial ridicat al României, care se plaseazã ca circa 15% din Produsul Intern Brut, Isãrescu asociazã evolutia acestui indicator cu avansul economic rapid, cu nivelul ridicat al investitiilor strãine directe, corelate cu dezvoltarea economiei si cu procesul de aderare la Uniunea Europeanã.
“Calitatea de membru al Uniunii Europene pune problema deficitului de cont curent într-un nou context”, a mai spus Isãrescu.