Târgul olarilor de la Horezu a fost în acest an mult mai aglomerat decât în anii precedenti. Au participat 70 de mesteri populari din 15 judete ale tãrii, cei mai multi fiind însã de la Horezu si din împrejurimi. În cele douã zile de desfãsurare a târgului, Vâlcea a fost capitala ceramicii românesti, târgul fiind vizitat de personalitãti din toate domeniile, de la politicieni aflati în cãutare de electorat pânã la oameni de culturã sau turisti strãini.

Stolojan a negociat preturile
Theodor Stolojan, presedintele PLD a cumpãrat ceramicã din toate zonele tãrii, dar a negociat pretul „la sânge” cu mesterii populari, ba chiar a prins momentul sã facã si o conferintã de presã în incinta târgului. Stolojan a trecut pe la toate standurile si a declarat cã are de gând sã îsi cumpere obiecte de ceramicã din fiecare zonã a tãrii. „Nu sunt specialist în domeniu, cumpãr pur si simplu ce îmi place.” – a spus Stolojan. El si-a cumpãrat câteva farfurii si a admirat picturile. Scriitorul Dinu Sãraru fost ceva mai rezervat, ca si liberalul Radu Câmpeanu. Dinu Sãraru a declarat cã târgul tinde sã devinã unul al artelor tãrãnesti în general, nu doar al ceramicii. Marele absent al târgului a fost presedintele Traian Bãsescu, care a fost si el prezent în judetul Vâlcea vineri si sâmbãtã, dar a fost prea obosit pentru a mai veni la târg, asa cum intentiona initial. Prefectul de Vâlcea, Anuta Handolescu a spus cã si-a cumpãrat anul acesta de la târg o carpetã tãrãneascã si o … oalã de sarmale. Deschiderea oficialã a celei de-a 37-a editii a sãrbãtorii olarilor din România, „Cocosul de Hurez” a avut loc sâmbãtã dimineata, în satul de vacantã Stejari. Vizitatorii târgului, inclusiv Theodor Stolojan si politicienii care îl însoteau au fost deranjati la un moment dat de o tigancã, însotitã de fiica ei, care cersea „o bucatã de pâine” printre standuri.

Invitati strãini
La Târgului Ceramicii Populare Românesti, între 1 si 3 iunie au fost invitati oaspeti din tarã si de peste hotare, printre care francezi din La Destrousse, localitate înfrãtitã cu Horezu, nemti din Hilden si belgieni din Andenne. „Dupã aproape patru decenii de continuitate, se poate spune cã farmecul evenimentului rãmâne intact, trezind un interes cel putin la fel de mare ca si în anii precedenti la o mizã din ce în ce mai ridicatã: pãstrarea identitãtii nationale si protejarea mostenirii culturale strãmosesti. A fost cel mai reusit târg de pânã acum, iar acesta a devenit reprezentativ pentru zona Oltenia de sub munte. Prezentarea pe scurt a târgului de ceramicã este aproape imposibilã, deoarece el a devenit în timp o adevãratã Academie a Olarilor.” – a spus primarul din Horezu, Gheorghe Nitã. Prima editia a târgului a avut loc în 1971. Mai multi mesteri populari din Arges, Bihor, Botosani, Brasov, Dolj, Gorj, Galati, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mures, Maramures, Olt, Suceava, Satu Mare si Timis au participat la târg. Manifestãrile au inclus si un concurs de creatie pentru creatorii populari. În incinta târgului, primarul orasului, Gheorghe Nitã a oficiat si o nuntã, mirii fiind îmbrãcati în costume populare.

Premiul cel mare a ajuns la Vlãdesti
Premiul cel mare al „Cocosului de Hurez” a ajuns în acest an la Vlãdesti, la mesterul olar Eugen Pãtru. Premiul I a fost acordat mesterului Sorin Giubega. Theodor Stolojan a oferit si el câteva premii mesterilor olari ale cãror lucrãri i-au plãcut mai mult. Acesta a oferit douã premii speciale pentru Marcel Mocanu din Galati si Veronica Vitos din Miercurea Ciuc, dar si un alt premiu pentru mesterul Ionel Popa din Horezu. Alte premii speciale au fost acordate de Fundatia Nadia Duca si Directia de Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National, ca si de firma de transport Normandia. Francezii invitati la Cocosul de Hurez de primarul Gheorghe Nitã i-au fãcut cadou edilului statiunii un … cocos, simbolul zonei vâlcene a ceramicii, încrustat pe o farfurie de lut.

Vânzãri slabe
La târg au fost prezenti în jur de o mie de vizitatori. Mesterii populari s-au plâns însã cã vânzãrile nu s-au ridicat la nivelul anului trecut, când festivalul a fost amânat din cauza gripei aviare pânã la 1 septembrie. Exponatele, cu preturi cuprinse între 2 lei si 600 de lei erau pentru toate gusturile si toate buzunarele. Cele cu adevãrat valoroase s-au vândut însã cu mare greutate. Târgul a gãzduit în acest an si un festival al compozitiilor plastice în lut, creatii plastice, ale unor pictori sau mesteri în lemn, fatã de anii trecuti, când erau expuse în special creatii ale olarilor.