Zona de nord a Olteniei a dat tãrii mari personalitãti ale stiintei, culturii, eroi ai neamului precum: Constantin Brâncusi, Tudor Vladimirescu, Tudor Arghezi, Nicolae Bãlcescu, Gheorghe Magheru, Cristian Tell, Gheorghe Titeica, Constantin Odoblejea, Ecaterina Teodoroiu, Gheorghe Tãtãrãscu, Bibescu, Stirbei, Dincã Schileru, Grigore Damian. Este o zonã cu un relief încântãtor cu peisaje mirifice. Tinut binecuvântat de Dumnezeu cu haruri si daruri deosebite care oferã bune si mari posibilitãti pentru dezvoltarea turismului cultural, istoric, ecumenic, stiintific.

Expunere de motive
Patrimoniul cultural imobil al zonei de nord a Olteniei, cuprinzând judetele Gorj, Mehedinti si Vâlcea, include, dupã criteriile de clasare stabilite prin legea nr.422/2001, situri si monumente arheologice, monumente istorice, monumente de for public si monumente comemorative.
In lista monumentelor istorice din nordul Olteniei sunt înscrise peste 1500 de monumente si situri arheologice, acoperind paleoliticul inferior, neoliticul, epoca bronzului, a fierului, cultura dacicã si romanã, succedatã de cultura nationalã. Cele mai numeroase sunt monumente istorice de importantã regionalã, nationalã si universalã. Cea mai mare pondere o detin obiectivele de cult care cuprind:
l Marile ansambluri monastice: Hurezi, Cozia, Arnota, Tismana, Bistrita, Polovragi, Govora, Dintr-un Lemn, Frasinei, Lainici, Strâmba, Turnu, Surpatele, Gura Motrului.
l Alte mãnãstiri si schituri: Crasna, Icoana, Logresti, Cãrbunesti, Dealu Mare, Ostrov, Cornetu, Dobrusca, Stânisoara, Brãdetu, Iezer, Pahomie, Pãtrunsa, Schitul Topolnitei, Strehaia.
l Biserici de zid, ctitorii boieresti, ale ierarhilor bisericii ortodoxe romane (egumeni, mitropoliti) sau ale comunitãtilor locale.
l Biserici din lemn, ctitorii episcopale sau egumenesti, dar în principal ale comunitãtilor locale.
l O altã categorie este constituitã din constructii civile grupate în cule, conace, case boieresti.
Constructiile ce reprezintã arhitectura traditionalã a lemnului din nordul Olteniei sunt în mare mãsurã valorificate stiintific si expozitional în muzee ale satului (Curtisoara – Gorj si Bujoreni – Vâlcea)
Ca situri arheologice reprezentative pentru preistoria si istoria nationale sunt de remarcat:
l Pestera Cioarei – Borosteni – Pestisani – Gorj – cel mai vechi nivel musterian
l Pestera muierilor – Baia de Fier – Gorj – paleolitic superior
l Ruinele castrelor romane de la Bumbesti – Jiu, ruinele Podului lui Traian, Castrul Roman, Turnu din Tr. Severin, rezervatiile de la Ocnita (Buridavã Dacicã), Stolniceni (Buridavã Romanã) Vâlcea etc.
l Siturile arheologice de la Svinita, Devesel, Simian – Mehedinti.
În zona de nord a Olteniei sunt zeci de monumente de for public protejate prin Legea monumentelor istorice între care este de remarcat Ansamblul monumental Calea Eroilor cu piesele sale componente: Coloana recunostiintei fãrã sfârsit, Poarta sãrutului, Masa tãcerii si Aleea scaunelor.
Numeroase obiective (monumente) se încadreazã în capitolul case memoriale si monumente funerare. Mai cunoscute sunt: casa memorialã Constantin Brâncusi de la Hobita – Pestisani Gorj, Casa memorialã Ecaterina Teodoroiu din Tg. Jiu, Casa memorialã Tudor Vladimirescu – Vladimir Gorj, Casa memorialã Gh. Anghel – 1895 – Drobeta Tr. Severin, Conacul Bãlcestilor si Memorialul Nicolae Bãlcescu – comuna N. Bãlcescu – Vâlcea.
În nordul Olteniei îsi dorm somnul de veci mari fãuritori de istorie a neamului românesc, mari ctitori de tarã: Mircea cel Bãtrân, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Ecaterina Teodoroiu etc.
Zona de nord a Olteniei a dat tãrii mari personalitãti ale stiintei, culturii, eroi ai neamului precum: Constantin Brâncusi, Tudor Vladimirescu, Tudor Arghezi, Nicolae Bãlcescu, Gheorghe Magheru, Cristian Tell, Gheorghe Titeica, Constantin Odoblejea, Ecaterina Teodoroiu, Gheorghe Tãtãrãscu, Bibescu, Stirbei, Dincã Schileru, Grigore Damian. Este o zonã cu un relief încântãtor cu peisaje mirifice. Tinut binecuvântat de Dumnezeu cu haruri si daruri deosebite care oferã bune si mari posibilitãti pentru dezvoltarea turismului cultural, istoric, ecumenic, stiintific.
Dezvoltarea turismului, pânã la punerea în valoare a întregului potential de care dispune zona, este necesarã ca aerul; este o alternativã la restrângerea activitãtii din minerit, petrol, gaze, energie electricã. Dintr-o zonã cu nivel economic ridicat, cu un grad foarte înalt de ocupare a fortei de muncã, cu venituri pe mãsurã, a devenit o enclavã a somajului, a lipsei de investitii, cu infrastructurã necorespunzãtoare si nivel de trai scãzut si un mediu degradat prin agresare.
Tinutul care dã tãrii peste o treime din productia de energie electricã, peste 20 de milioane tone de cãrbune, miliarde de metri cubi de gaze, sute de mii de tone de titei, are cele mai distruse drumuri, cele mai afectate suprafete agricole si silvice, somaj si poluare ridicate.
Prin promovarea acestei legi se doreste sensibilizarea administratiei publice centrale si locale în vederea alocãrii de fonduri care sã asigure reabilitarea ecologicã a zonei, sã facã posibil un ritm optim de restaurare, consolidare, conservare a monumentelor istorice, pentru lucrãri publice de reabilitare si modernizare a infrastructurii, pentru atragerea de investitii si implicit crearea de locuri de muncã.
Adoptarea prezentei initiative ar putea constitui un prim pas pentru accesarea de fonduri comunitare si nu numai, în vederea salvãrii situatiei de regres economic generat de reducerea activitãtii din minerit, energie, petrol, gaze. Fãrã identificarea de solutii alternative este usor de prevãzut degradarea accentuatã a mediului economico-social al zonei. Acest act normativ se vrea a fi una din solutiile complementare în vederea salvãrii zonei de la un dezastru economic si implicit prãbusirea nivelului de trai. (Ing. Ion Florescu – Senator de Gorj)

Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor
istorice din nordul Olteniei ca obiectiv de interes national
Parlamentul României adoptã prezenta lege:
Art. 1. – se declarã ca obiectiv de interes national zona de amplasare a monumentelor istorice din nordul Olteniei, potrivit anexelor nr. 1-6 din prezenta lege, pentru lucrãrile de restaurare, consolidare, conservare si punere în valoare a acestora, precum si pentru lucrãrile publice de reabilitare a constructiilor, echipamentelor si a infrastructurii.
Art. 2. (1) – Se constituie Comitetul Nordul Olteniei, structurã fãrã personalitate juridicã, cu rol consultativ, format din reprezentanti ai Regiunii Sud-Vest-Oltenia, ai Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Mediului si Gospodãririi Apelor, consiliilor judetene si Prefecturilor Gorj, Mehedinti si Vâlcea, precum si ai consiliilor locale din localitãtile prevãzute în anexele la prezenta lege. În derularea programelor privind restaurarea lãcasurilor de cult, reprezentantii Comitetului Nordul Olteniei colaboreazã cu reprezentantii cultelor religioase implicate.
(2) Comitetul Nordul Olteniei are rolul de a coordona actiunile întreprinse de autoritãtile pe care le reprezintã pentru realizarea lucrãrilor prevãzute la art. 1 si de a propune Guvernului mãsuri prin care sã fie aplicatã strategia de dezvoltare a zonei.
(3) Comitetul Nordul Olteniei propune autoritãtilor administratiei publice competente, pentru unitãtile administrativ teritoriale prevãzute în anexele 1-6, mãsuri necesare îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung si urmãreste realizarea coordonatã a acestora, avându-se în vedere, cu precãdere:
a) reabilitarea constructiilor, echipamentelor si infrastructurii, precum: dezvoltarea si modernizarea aeroportului Craiova, modernizarea drumurilor nationale, judetene si comunale cuprinse în zonele stabilite în anexele 1-6, rectificarea si modernizarea cãilor de rulare a cãilor ferate, construirea unor sosele de centurã, asfaltarea cãilor de acces în zonele turistice, dezvoltarea retelelor de apã, canal, gaze, curent electric, telefonie în întreaga zonã, realizarea unor sisteme de colectare a apelor care sã protejeze monumentele istorice, asfaltarea si modernizarea strãzilor din interiorul localitãtilor zonei si a întregii infrastructuri;
b) reabilitarea obiectivelor turistice din zonã;
c) restaurarea si introducerea monumentelor istorice în circuitul turistic.
(4) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se aprobã, prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului culturii si cultelor, cu consultarea structurilor asociative ale autoritãtilor administratiei publice locale, regulamentul de organizare si functionare a Comitetului Nordului Olteniei.
Art.3. – Pentru finantarea lucrãrilor prevãzute la art. 1 se utilizeazã:
a) sume alocate cu aceastã destinatie de la bugetul de stat si de la bugetele judetene, municipale, orãsenesti sau comunale, dupã caz;
b) sume alocate din Fondul National de Dezvoltare Regionalã, precum si din alte fonduri constituite potrivit legii;
c) sume alocate de organisme internationale, precum si de organizatii neguvernamentale;
d) sume provenite din sponsorizãri, donatii si alte liberalitãti, potrivit legii;
e) sume provenite din alte surse, constituite potrivit legii.
Art.4. – Sumele prevãzute la art.3 lit. b) si c) si, dupã caz, cele de la lit. d) vor fi repartizate unitãtilor administrativ teritoriale prevãzute în anexele 1-6, în functie de programul stabilit, si vor fi cuprinse în bugetele acestora, urmând a fi utilizate exclusiv pentru finantarea lucrãrilor prevãzute în program.
Art.5. – Anexele 1-6 fac parte integrantã din prezenta lege.
Art.6. – Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.