Interesul investitorilor strãini pentru sectorul imobiliar din România se mentine ridicat, influentat de efectele favorabile determinate de aderarea la UE, în pofida lipsei de transparentã a pietei.

Pe lângã climatul macroeconomic pozitiv, mediul administrativ si legal vor înregistra noi îmbunãtãtiri, întrucât statutul de membru UE a fost obtinut în urma implementãrii unor reforme în aceste domenii, se aratã în studiul „România: Piata imobiliarã recupereazã diferenta”, realizat de UniCredit Group New Europe Research Network împreunã cu BA-CA Real Estate Research. Mãsurile autoritãtilor ar trebui sã aibã efecte pozitive asupra transparentei pietei imobiliare, apreciazã autorii studiului.
Într-un raport privind transparenta pietei imobliare, publicat de firma Jones Lang LaSalle, România s-a plasat în 2006 pe locul 48, în urcare fatã de pozitia 50 din 2006, dar se mentine în penultima din cele cinci categorii de transparentã, scãzutã, alãturi de state precum China - locul 42, Costa Rica - locul 45, sau Columbia- locul 50.

Investitii insuficiente
Piata de investitii este încã insuficient dezvoltatã iar gradul de transparentã se mentine redus, ceea ce determinã un risc sporit pentru piata imobiliarã româneascã, potrivit unui clasament realizat de ING Real Estate. Cu toate acestea, pozitia României se va îmbunãtãti, probabil, în contextul procesului de integrare în economia UE, se mai spune în studiu.
Pe segmentul spatiilor de birouri, investitiile sunt concentrate puternic în regiunea Bucuresti. În sectoarele de retail si logisticã, dezvoltarea este extinsã în mai multe regiuni, dar Bucurestiul îsi mentine pozitia dominantã, în conditiile în care puterea de cumpãrare se plaseazã peste media nationalã, iar capitala este un centru important pentru transport.
O altã caracteristicã a pietei românesti de retail este scãderea randamentelor. În perioada 2004-2006, randamentele s-au redus de la niveluri de peste 10% la 7% în sectoarele de birouri si retail, respectiv circa 8% în cazul spatiilor de logisticã. Investitorii austrieci si britanici sunt foarte activi, dar cererea din partea companiilor germane, americane si australiene este în crestere.

Deficit de birouri
Spatiul de birouri din Bucuresti raportat la numãrul de locuitori este de 0,37 metri pãtrati, în comparatie cu Munchen unde raportul este de 11,22 metri pãtrati/locuitor, 6,38 în Viena, 1,68 în Praga, respectiv 0,63 în Moscova.
În domeniul retailului, calitatea centrelor comerciale creste gradual spre nivelul occidental, numãrul proiectelor noi fiind foarte ridicat. În Bucuresti, este programatã finalizarea a opt proiecte pânã la sfârsitul anului 2009, iar activitatea din restul tãrii este, de asemenea, dinamicã.