Evolutia inflatiei
si cauzele acesteia
În luna septembrie 2009, rata anuala a inflatiei IPC a coborat la 4,94 la suta, cu 0,92 puncte procentuale sub nivelul atins în luna iunie (5,86 la suta). La mentinerea tendintei descendente a inflatiei preturilor de consum au contribuit, cu un anumit decalaj, evolutiile favorabile ale unor factori de natura ofertei si presiunile exercitate de declinul persistent al cererii agregate, pe fondul unei volatilitati reduse a cursului de schimb al monedei nationale.
Dinamica ratei inflatiei a fost influentata favorabil de decelerari semnificative ale cresterilor preturilor administrate si preturilor marfurilor alimentare. În cazul celor din urma, reducerea ritmului de crestere a fost sensibil mai rapida în cazul grupei preturilor volatile, comparativ cu cea înregistrata pentru preturile produselor alimentare incluse în indicele CORE2. O influenta de sens contrar a avut-o dinamica anuala accelerata a preturilor combustibililor, datorata unui efect de baza care a dominat impactul moderarii cresterii pretului international al petrolului în cursul trimestrului III. 
În perioada iulie-august 2009, pe unele segmente ale pietei muncii au aparut semnale de atenuare a presiunilor inflationiste ale costurilor salariale agregate, atribuibile mai ales sectorului privat al economiei. O tendinta evidenta se manifesta în industrie, unde variatia anuala a costurilor unitare cu forta de munca avanseaza în teritoriu negativ începand cu luna iunie, desi dinamica agregata a sectorului este rezultatul unor evolutii divergente în structura acestuia.
În trimestrul III, un impact inflationist semnificativ a fost generat de o noua majorare (în luna septembrie) a accizelor pentru produsele din tutun, care a contribuit la situarea în continuare a ratei anuale a inflatiei de baza CORE2 peste cea a inflatiei totale. Rata inflatiei CORE2 ajustata, care elimina din calcul preturile produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice, s-a mentinut sub cea a inflatiei IPC, scazand la 4,2 la suta, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din iunie 2009. La aceasta au contribuit în principal presiunile dezinflationiste exercitate de contractia cererii, în lipsa unor socuri nefavorabile asupra preturilor produselor agroalimentare, precum si diminuarea, comparativ cu finele trimestrului precedent, a dinamicii preturilor importurilor. 
Consolidarea cu o anumita întarziere a procesului de dezinflatie în conditiile unui deficit de cerere în crestere confirma persistenta unor rigiditati structurale ale economiei, ilustrate si de inertia ratelor înalte de crestere a preturilor de productie pentru piata interna ale bunurilor de consum. Incertitudinile legate de perspectivele relansarii economiei, precum si climatul politic volatil care complica semnificativ aplicarea unui program ferm de reforme structurale ar putea contribui la întarzierea eliminarii acestor rigiditati.
În trimestrul II 2009, continuarea propagarii impactului crizei globale asupra economiei nationale a condus la adancirea declinului activitatii economice. Rata anuala negativa de crestere a PIB real s-a accentuat comparativ cu trimestrul anterior, pana la nivelul de 8,7 la suta, amplificand scaderea PIB real sub nivelul sau potential. Cu toate acestea, ritmul anual al contractiei PIB a fost mai redus decat cel anticipat în cadrul rundei anterioare de prognoza. În acelasi timp, scaderea PIB a decelerat substantial în termeni trimestriali comparativ cu trimestrul I. 
Contributia dominanta la dinamica activitatii economice în trimestrul II a avut-o reducerea puternica a cererii interne. Atat formarea bruta de capital fix, cat si consumul final al populatiei si-au accelerat scaderea anuala comparativ cu trimestrul anterior, reducerea fiind cu deosebire severa în cazul celei dintai. Contractia cererii interne s-a datorat comprimarii în continuare a resurselor de finantare aflate la dispozitia populatiei si corporatiilor, precum si prudentei sporite manifestate de acestea în angajarea de cheltuieli pentru consum si investitii pe fondul persistentei incertitudinii cu privire la fluxurile viitoare ale veniturilor. Similar perioadei anterioare, amplitudinea reducerii PIB real în trimestrul II a fost atenuata de contributia favorabila a exportului net. Rata anuala de scadere a încetinit, comparativ cu trimestrul I, atat pentru importuri, cat si pentru exporturi, însa atenuarea declinului a fost semnificativ mai pronuntata în cazul exporturilor. Aceasta evolutie a exporturilor nete a fost favorabila continuarii ajustarii deficitului de cont curent. 
Politica monetara în perioada parcursa de la data raportului precedent
Pe data de 4 august 2009, Consiliul de administratie al BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, la 8,5 la suta pe an. Decizia a fost motivata de reconfirmarea perspectivelor consolidarii pe termen mediu a dezinflatiei, în conjunctie cu deteriorarea severa a perspectivelor pe termen scurt ale cresterii economice, relevate de analiza prognozei macroeconomice actualizate si a riscurilor asociate acesteia. În acelasi timp, Consiliul de administratie a hotarat reducerea scadentei operatiunilor repo efectuate prin licitatie, de la o luna la o saptamana, masura vizand cresterea eficacitatii gestionarii de catre banca centrala a conditiilor lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, în scopul îmbunatatirii conditiilor lichiditatii în valuta, precum si al continuarii armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele în materie ale BCE, a fost luata decizia reducerii de la 35 la suta la 30 la suta a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani ale institutiilor de credit.
Ulterior deciziei de politica monetara din august, datele statistice au confirmat tendintele anticipate de banca centrala. Rata anuala a inflatiei si-a continuat scaderea în luna august, iar declinul în termeni anuali al activitatii economice s-a accelerat puternic în trimestrul II, desi într-o masura ceva mai redusa decat cea anticipata. Procesul de ajustare a deficitului de cont curent a continuat, contribuind, pe fondul unei diminuari în plan regional, în aceeasi perioada, a aversiunii fata de risc a investitorilor, la temperarea volatilitatii cursului de schimb al monedei nationale.
În cursul trimestrului III, evolutia indicatorilor cu valoare de semnal pentru dinamica activitatii economice a relevat tendinta de persistenta a contractiei economice. Indicii privind orizontul previzibil al depasirii punctului de minim al cresterii economice au început sa apara, însa decelarea unei tendinte certe este înca dificil de identificat, incertitudinea aferenta evaluarilor fiind sporita de consemnarea în aceasta perioada a primelor semnale de instabilitate în plan politic. În acelasi timp, manifestarea unei persistente înca ridicate a inflatiei întarzie ancorarea ferma a anticipatiilor la traiectoria implicata de evolutia majoritatii factorilor fundamentali. 
Avand în vedere aceste incertitudini care genereaza riscuri semnificative asociate evolutiilor macroeconomice prognozate, în sedinta din 29 septembrie 2009 Consiliul de administratie al BNR a reiterat necesitatea mentinerii unei conduite prudente si echilibrate a politicii monetare, care sa permita consolidarea perspectivelor de convergenta a ratei inflatiei catre tintele stabilite pe termen mediu în paralel cu revitalizarea sustenabila a procesului de creditare la nivelul întregii economii nationale. Ca urmare, Consiliul de administratie a decis reducerea ratei  dobanzii de politica monetara de la 8,5 la 8 la suta pe an, mentinerea nivelurilor existente ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei si în valuta ale institutiilor de credit si continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar în scopul consolidarii canalelor de transmisie ale politicii monetare.
Perspectivele inflatiei
La sfarsitul trimestrului III al anului 2009, rata anuala a inflatiei s-a situat cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul prognozat în Raportul asupra inflatiei din luna august. Pentru intervalul de referinta al prognozei curente, scenariul de baza prevede un cadru macroeconomic caracterizat de mentinerea PIB sub nivelul sau potential pana la orizontul proiectiei. Cu toate acestea, deficitul de cerere este prevazut sa se restranga treptat, evolutie conditionata, pe de o parte, de diminuarea anticipata a efectelor propagate ale crizei economice globale, iar pe de alta parte, de încadrarea, pe întregul orizont al proiectiei, a mix-ului politicilor macroeconomice în coordonatele stipulate de aranjamentul multilateral de finantare externa. Ajustarea considerabila a contului curent al balantei de plati înca din cursul anului curent diminueaza ponderea dezechilibrului extern ca sursa de presiuni asupra cursului de schimb si inflatiei pe parcursul intervalului de prognoza. Cu conditia ca înrautatirea perceptiei investitorilor straini asupra economiei Romaniei din perioada recenta sa se disipeze relativ rapid si pe masura revenirii într-o pozitie echilibrata a mix-ului politicilor macroeconomice, proiectia prevede, odata cu apropierea de orizontul proiectiei, consolidarea treptata a dezinflatiei concomitent cu relansarea cresterii economice.
Scenariul de baza al proiectiei curente plaseaza rata anuala a inflatiei IPC la sfarsitul anului 2009 la nivelul de 4,5 la suta, cu 0,2 puncte procentuale peste cel prognozat în Raportul asupra inflatiei din luna august 2009 (4,3 la suta). Pentru sfarsitul anului 2010 se prevede reducerea ratei inflatiei sub tinta centrala (de 3,5 la suta), la 2,6 la suta, nivel similar celui prognozat anterior. 
Revizuirea în sus a prognozei inflatiei preturilor de consum pentru sfarsitul anului 2009 se datoreaza în principal reevaluarii repartizarii intertrimestriale a efectelor urmatoarei runde (reprogramate pentru 1 ianuarie 2010) de majorare a accizei la produsele din tutun, care ocupa o pondere semnificativa (4,6 la suta) în cosul de consum al populatiei. Devansarea termenului de implementare, comparativ cu calendarul avut în vedere în proiectia anterioara, amplifica în trimestrul IV 2009 impactul inflationist produs de înglobarea partial anticipata în preturi a acestei majorari.
Desi este prevazut sa se restranga treptat începand cu 2010, deficitul de cerere se va mentine ca principala sursa de presiuni dezinflationiste pe întreg intervalul de proiectie. Traiectoria prognozata a ratei anuale a inflatiei IPC se situeaza usor peste cea prezentata în Raportul din luna august în prima parte a intervalului de prognoza, coborand însa sub aceasta începand cu trimestrul I 2011. Sensul acestor revizuiri a fost determinat de reevaluarea în sens nefavorabil a influentelor cumulate ale inflatiei de baza CORE2 si ale preturilor administrate în prima parte a orizontului, în timp ce scenariile privind evolutia preturilor volatile (pentru grupa legume, fructe, ouasi pentru combustibili) prevad contributii de sens contrar celor dintai în cea mai mare parte a intervalului analizat.
În cazul inflatiei de baza, pe langa influenta mentionata a majorarii accizelor la produsele din tutun, dezinflatia mai lenta decat cea prevazuta anterior în prima parte a intervalului de referinta se datoreaza reevaluarii anticipatiilor inflationiste pe fondul incertitudinilor referitoare la persistenta socurilor adverse de oferta din perioadele recente. Între acestea se remarca impactul  decalat exercitat asupra anticipatiilor de deprecierea puternica a monedei nationale de la sfarsitul anului anterior si din prima parte a celui curent. Pentru a doua parte a intervalului de proiectie se prevede scaderea treptata a inflatiei CORE2, sub influenta predominanta a factorilor asociati evolutiei cererii agregate din economie. Aceasta va permite ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste catre niveluri concordante cu tinta de inflatie, stimuland progresul dezinflatiei.
Prognoza curenta prevede coborarea ratei inflatiei la limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei centrale în ultimul trimestru al anului 2009 si ulterior plasarea treptata în partea de jos a intervalului pana la orizontul proiectiei. Conduita politicii monetare va fi în continuare prudentasi echilibrata, urmarind, pe termen scurt, eliminarea ecartului între ratele dobanzilor interbancare si de politica monetara, iar ulterior, ajustarea ansamblului conditiilor monetare reale pentru a asigura atat sustenabilitatea mentinerii ratei inflatiei în interiorul intervalului din jurul tintelor stabilite, cat si sustinerea revitalizarii procesului de creditare a ansamblului economiei nationale. Atingerea acestor obiective este conditionata în mare masura de absenta unor abateri substantiale de la ipotezele prognozei privind evolutia mediului extern si coordonatele componentelor mixului de politici macroeconomice, altele decat politica monetara.
Analiza riscurilor asociate prognozei curente sugereaza ca riscurile de abatere în sus a ratei inflatiei de la traiectoria proiectata în scenariul de baza apar a fi ceva mai ridicate decat cele ale unei abateri de sens contrar, cu precadere pe termen scurt. Întrucat scenariul de baza este construit pornind de la un set coerent de politici macroeconomice, ale carui coordonate principale au fost stabilite în contextul aranjamentului multilateral de finantare externa agreat cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeanasi alte institutii financiare internationale, abateri semnificative de la aceste coordonate reprezinta un factor de risc major. 
Evaluarea riscurilor este diferita de cea realizata în Raportul precedent asupra inflatiei, în principal ca urmare a climatului politic instabil de pe parcursul ultimelor saptamani, care poate genera derapaje ale politicii fiscale si de venituri si poate întarzia adoptarea reformelor structurale necesare. În fapt, evolutiile bugetare recente si cele anticipate confirma amplificarea dificultatilor de realizare a parametrilor bugetari programati, în privinta magnitudinii deficitului, a structurii cheltuielilor si a accesului la surse de finantare. În lipsa unui program ferm de redresare a derapajelor acumulate anterior, anticiparea consecintelor negative ale unor politici macroeconomice suboptimale ar putea conduce la inflamarea asteptarilor de depreciere a monedei nationale si la efecte induse cu anticipatie de acestea asupra cursului de schimb si inflatiei. Desi balanta riscurilor apare ca fiind usor dezechilibrata cu precadere în prima parte a orizontului de proiectie, pe termen mediu revenirea anticipata a mix-ului politicilor macroeconomice în zona unei coordonari mai eficiente va face ca balanta riscurilor la adresa inflatiei si activitatii economice din scenariul de baza sa redevina relativ echilibrata.
Similar rundelor anterioare de prognoza, o sursa importanta de riscuri este incertitudinea asociata evolutiei în cadrul intervalului de prognoza a activitatii economice si a pietelor financiare pe plan international. Prin canalul comertului exterior si prin cel al fluxurilor financiare, sunt posibile deviatii de la ipotezele incluse în scenariul de baza, ce ar putea genera abateri ale ratei inflatiei si ale cresterii economice de la traiectoriile prognozate. A priori, riscurile deviatiilor în ambele sensuri sunt considerate a fi echilibrate. La randul lor, riscurile legate de evolutiile preturilor petrolului si ale altor materii prime, ale preturilor administrate si ale celor volatile ale bunurilor alimentare apar a fi relativ simetric distribuite în raport cu traiectoriile proiectate în scenariul de baza al prognozei curente.
Decizia de politica monetara
În conditiile în care se prefigureaza manifestarea, pe termen scurt, a unor presiuni inflationiste induse de ajustarile preconizate ale accizelor începand cu 1 ianuarie 2010, precum si a impactului nefavorabil exercitat asupra anticipatiilor de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscalasi de venituri în contextul unui climat politic volatil, Consiliul de administratie al BNR a decis în sedinta din 3 noiembrie 2009 mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 8 la suta pe an. Totodata, Consiliul de administratie al BNR a hotarat gestionarea ferma a lichiditatii din sistemul bancar în vederea consolidarii transmisiei semnalelor de politica monetarasi a revenirii ratelor dobanzilor interbancare în vecinatatea ratei dobanzii de politica monetara, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei si respectiv în valuta ale institutiilor de credit. În acest context, Consiliul de administratie al BNR a reafirmat necesitatea ca eforturile continue si sustinute ale politicii monetare, îndreptate spre ancorarea într-o maniera eficace a anticipatiilor inflationiste si contracararea implicita a persistentei inflatiei de baza, sa fie sprijinite prin încadrarea cat mai rapida a celorlalte componente ale mix-ului de politici macroeconomice si a reformelor structurale pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finantare externa încheiat cu FMI, UE si alte institutii financiare internationale.
În aceeasi sedinta, Consiliul de administratie al BNR a stabilit ca tinta de inflatie pentru anul 2011 sa se situeze la nivelul de 3 la suta, cu un interval de variatie de ±1 punct procentual, în scadere fata de 3,5 la suta în anul 2010. Tinta asumata va fi discutata cu guvernul.