Daca nu ar fi existat soiul romanesc Tamaioasa de Bohotin (Busuioaca de Bohotin), poate ca foarte putini ar fi stiut de existenta localitatii Bohotin. Acesta este un sat ce apartine comunei Raducaneni, situat in sudul judetului Iasi, la distanta aproximativ egala intre municipiile Iasi si Husi.Obtinut prin selectie populara, din vita salbatica existenta din abundenta in stanga si in dreapta Prutului, acest soi este cunoscut in literatura de specialitate sub doua nume: Tamaioasa de Bohotin sau Busuioaca de Bohotin. Ca vin, s-a remarcat inca din timpuri stravechi, in zona actualei localitati Bohotin – „Capitala” centrului viticol Bohotin din podgoria Husi.Dovada clara ca celebrul soi romanesc a fost plamadit in aceasta zona o constituie faptul ca aproape toate denumirile, sub care a fost cunoscut soiul in decursul timpurilor, fac trimitere la aceasta localitate. De exemplu: Tamaioasa de Bohotin, Busuioaca vanata de Bohotin, Busuioaca de Bohotin, Tamaioasa vanata de Bohotin, Tamaioasa violeta.Bohotin, ca localitate, si-a luat numele fie de la paraul Bohotin, ce trece prin apropiere, fie de la Bohotineanul, unul dintre vechii viticultori ai satului.Soiul Tamaioasa de Bohotin a devenit celebru, datorita specificitatii sale.

    Este singurul soi romanesc din care se obtin vinuri aromate de culoarea roz spre rosu.Soiul Tamaioasa de Bohotin este mentionat si in lucrarea recent aparuta la Editura Hachette: „Dictionnaire Encyclopedique des Cépages”. Acest dictionar, ce cuprinde aproape 10.000 de soiuri de vita-de-vie existente in lume, precizeaza clar: „Busuioaca de Bohotin este un soi romanesc din care se obtin vinuri rosii aromate”.Ca planta, soiul Tamaioasa de Bohotin are o crestere si o vigoare mijlocie. Fiind un soi autofertil, adica procesul de fecundare se face cu polen provenit din aceeasi floare, Tamaioasa de Bohotin are avantajul ca poate fi cultivat singur in mari plantatii. Datorita acestui fapt, ar putea fi extins cu usurinta in cultura.Strugurii, de marime mijlocie, uniaxiali, cilindrici si batuti, capata la maturitate o culoare ce variaza de la roz-vanata pana spre rosie inchisa.Boabele sunt, in general, mijlocii, sferice, relativ dese pe ciorchine, cu miezul crocant, necolorat. Substantele aromate specifice soiului, ce aduc a petale de trandafir, se gasesc in pielita boabelor. In anii normali, parga incepe in luna august, iar strugurii ajung la maturitate deplina in cursul lunii septembrie.Productia este, in general, medie si variaza intre 7.000 pana la 12.000 kg de struguri la ha, cu un continut in zaharuri de 190-230 g/l. Cand strugurii se culeg mai tarziu (in cursul lunii octombrie), pot acumula pana la 260-280 g/l zaharuri. Din acesti struguri, culesi la supracoacere, se obtin vinuri licoroase. Procesul tehnologic de vinificare a strugurilor consta in macerarea si fermentarea partiala pe bostina, cu o durata medie de doua zile, cu scopul ca substantele aromate din pielita boabelor sa treaca in must. In acelasi timp, are loc si extragarea substantelor colorante care se gasesc, de asemenea, in pielita. Astfel, culoarea vinurilor ce se obtine din soiul Tamaioasa de Bohotin este in general rosie deschisa, roz sau roz vinetie, fiind numita popular si culoare de „trandafir topit”. Vinurile, ce caracterizeaza soiul Tamaioasa de Bohotin, sunt dulci sau demidulci, cu un continut in zaharuri de peste 40 g/l.Taria alcoolica variaza intre 11,5° – 12,5°, uneori chiar mai mult. Aroma tipica de „tamaiosa”, a vinurilor obtinute din Busuioaca de Bohotin, este asemanatoare cu cea a strugurilor din care provine si se pastreaza aproape in intregime in vinul tanar.Complexitatea gusto-olfactiva, a vinurilor obtinute din soiul Tamaioasa de Bohotin, precum si finetea, culoarea si corpolenta lor, le confera o personalitate aparte. Aceste vinuri se preteaza pentru invechire in sticle, avand o evolutie calitativa buna pana la circa 16-20 de ani.

    Deoarece conditiile climatice difera de la un an la altul, trebuie precizat faptul ca, nu in fiecare an, din soiul Busuioaca de Bohotin, se obtin vinuri dulci si demidulci naturale, cu calitati deosebite.In schimb, vinurile naturale seci, obtinute in mod curent din soiul Tamaioasa de Bohotin, sunt vinuri fara personalitate. Lipsa zaharurilor duce la pierderea aromei caracteristica soiului. Nici gustul nu este placut, din cauza asprimii extrase in urma macerarii si fermentarii partiale pe bostina.In prezent, soiul Tamaioasa de Bohotin se gaseste cultivat in patru centre viticole din Romania si anume: Bohotin din judetul Iasi, Husi din judetul Vaslui, Pietroasa din judetul Buzau si Tohani din judetul Prahova.Daca adunam suprafata cultivata cu acest soi, in cele patru centre viticole, totalizam doar 100 de ha. Din aceasta cauza, productia nationala de vin „autentic” este foarte mica. Pacat ca acest soi, unic in felul sau, nu a fost si nici nu este extins pe mari suprafete!...In acest sens, ma simt nevoit sa amintesc caraterizarile facute de doua personalitati, asupra soiului Tamaioasa de Bohotin, cu ocazia Expozitiei si a Concursului National de Vinuri, ce a avut loc la Bucuresti in 1936. Academicianul G. Ionescu Susesti, Presedintele Juriului, a prezentat acest soi astfel: „Acest vin roz si parfumat este un rar unic, cu o culoare de briliant, ce merita degustat stand in picioare, ca o pretuire in plus”. Regele Carol al II-lea a adaugat: „Nu in picioare, ca la impartasanie, ci in genunchi, ca la spovedanie...”.In concluzie, daca Tamaioasa de Bohotin s-ar obtine in cantitati mari, iar aceste vinuri ar fi promovate in lume, ele ar contribui, cu siguranta, la cresterea renumelui vinurilor romanesti.