Interviu cu presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu

Statul roman
nu favorizeaza Oltchim prin ajutor de stat,
ci îsi dezvolta investitia
Top Business: Domnule Presedintele, ati declarat despre Comisia Europeana (CE) ca este sceptica la solicitarile Oltchim Ramnicu-Valcea cu privire la intentia combinatului de a converti datoriile în actiuni (140 mil euro) si de a primi garantii de stat pentru investitii în tehnologizare. Concret, care este atitudinea reprezentantilor CE referitor la acest aspect?
Bogdan Chiritoiu: Reprezentantii CE si-au exprimat îndoielile cu privire la caracterul de non-ajutor al celor doua masuri notificate de autoritatile romane, precum si cu privire la compatibilitatea lor cu normele comunitare de ajutor de stat. Potrivit regulilor în domeniu, atunci cand are dubii cu privire la compatibilitatea unei masuri notificate cu Piata Comuna, CE initiaza procedura de investigatie, pentru a analiza în detaliu cazul. De aceea, în data de 16 septembrie 2009, Comisia Europeana a declansat o investigatie cu privire la conversia creantei AVAS în actiuni si a garatiilor MFP în favoarea Oltchim.
CE are la dispozitie 18 luni de la data deschiderii investigatiei pentru a adopta o decizie, care poate fi: decizie de constatare a caracterului de non-ajutor al masurilor notificate, decizie pozitiva (de autorizare a ajutorului de stat) sau decizie negativa (de interzicere a ajutorului de stat).
T.B.: Considerati necesara activitatea de lobby pe langa CE pentru sustinerea unor astfel de solicitari? Are Romania lobby-sti?
B.C.: Se stie faptul ca mai multi europarlamentari si-au manifestat sprijinul fata de situatia companiei Oltchim. De exemplu, domnul Jean Marinescu a sustinut pozitia Oltchim în cadrul întalnirilor cu autoritatile de la Bruxelles. Cu toate aceste, Oltchim este un caz foarte complex. Problemele ridicate de expertii DG Competition si care trebuie clarificate în cadrul investigatiei vizeaza aspecte tehnice, legate de aplicarea regulilor de ajutor de stat. Prin urmare, oricat lobby s-ar face, trebuie demonstrat ca din punct de vedere tehnic masurile de sprijin pe care statul doreste sa le acorde acestei companii, sunt în concordanta cu normele si jurisprudenta CE în domeniu. Doar în acest caz, decizia va fi una pozitiva.
Pana în prezent, autoritatile romane au prezentat argumente în sprijinul ideii ca masurile nu reprezinta ajutor de stat, vom vedea cum vor interpreta expertii europeni aceste argumente.
În concluzie, firmele romanesti interesate pot sa-si angajeze firme de lobby recunoscute în UE. Exista si firme romanesti care se specializeaza pe schema asta de ajutor de stat, dar mai mult în relatia cu statul roman decat cu CE.
T.B.: Prima documentatie depusa pentru combinatul Oltchim la Comisia Europeana în vederea analizarii si aprobarii conversiei creantelor în actiuni dateaza din iunie 2007, iar AVAS, în portofoliul caruia s-a aflat Oltchim, a precizat ca nu a primit un raspuns favorabil din cauza actiunilor de obstructionare întreprinse de PCC SE. Pot fi evitate astfel de situatii sau este o practica obisnuita?
B.C.: În luna iunie 2007 au fost demarate discutii si consultari informale între autoritatile romane si CE cu privire la conversia creantelor în actiuni, iar în anul 2008 PCC înaintat o plangere la CE, situatia devenind astfel mai complicata. Demersurile oficiale dateaza însa din anul 2009, la data de 17 iulie 2009 fiind notificate la CE masurile de sprijin sub forma conversiei si garantiilor Ministerului Finantelor Publice. Asa cum am mentionat anterior, CE a deschis procedura de investigatie cu privire la aceste masuri, în astfel de cazuri fiind nevoie de o perioada mai lunga de finalizare si adoptare a unei decizii din partea forului comunitar.
Spetele pe ajutor de stat pot fi diferite si foarte complexe, de aceea nici CE nu le poate tratat pe toate la fel. De exemplu, în cazul Ford, am avut ajutorul de stat regional pentru investitii care a fost autorizat mai repede (circa 4 luni), pentru ca nu s-a deschis procedura de investigatie: lucrurile au fost mai clare, autoritatile romane au putut demonstra mai usor îndeplinirea regulilor comunitare. Sa nu uitam însa ca, tot pentru Ford, în cazul ajutorului pentru formare profesionala CE a deschis investigatie si a durat aproximativ 20 de luni pana s-a dat o decizie. Totodata, tot ca urmare a declansarii unei investigatii, CE a dispus recuperarea ajutorului acordat la privatizarea SC Automobile Craiova. CE a considerat ca o parte dintre conditiile impuse de autoritatile romane la privatizarea societatii, referitoare la realizarea unui anumit volum de investitii, a unui nivel de integrare si de productie, precum si de mentinerea nivelului de ocupare, reprezinta ajutor de stat întrucat au condus la scaderea pretului de vanzare. Acest ajutor, cuantificat de CE la 26,9 mil. Euro a fost declarat incompatibil, autoritatile romane avand obligatia de a-l recupera.
T.B.: Teoretic se stie ca PCC, pe langa calitatea de actionar minoritar principal, este si concurent al Oltchim. De ce nu s-a depus o petitie la Comisia pentru Petitii a PE împotriva PCC prin care sa reclame aceasta incompatibilitate?
B.C.: Autoritatile romane au subliniat calitatea PCC de concurent al Oltchim în documentatiile transmise institutiilor europene (CE si PE-Comisia de petitii), ca raspuns la plangerile/sesizarile înaintate de PCC SE.
T.B.: Ministerul Economiei ne-a informat ca “Documentatia pentru Oltchim a fost depusa în conformitate cu prevederile UE legate de actionarul precaut, nu pe ajutorul de stat”. Ce înseamna aceasta formulare?
B.C.: Ideea este urmatoarea: autoritatile romane considera ca, cele doua masuri, respectiv conversia creantei AVAS în actiuni si garantiile MFP, nu reprezinta ajutor de stat, întrucat, în aplicarea lor, statul se comporta ca un investitor privat prudent în conditii normale de piata. Astfel, potrivit practicii si jurisprudentei comunitare în materie, o masura de sprijin public nu reprezinta ajutor de stat daca se demonstreaza ca, prin adoptarea ei, statul actioneaza ca orice alt agent economic în conditii similare, urmarind maximizarea gradului de recuperare a creantelor sale si/sau obtinerea de profit pe termen mediu.
Avand în vedere complexitatea demonstrarii acestui principiu, Romania a notificat la CE cele doua masuri pentru certitudine juridica.

CNH si Electrica
nu vor mai intra
în componenta
viitoarelor companii nationale de energie
T.B.: Cand veti aviza favorabil înfiintarea celor doua companii, Hidroenergetica si Electra?
B.C.: Noi am înteles calendarul Ministerului Economiei si ei îsi doresc sa aiba un raspuns pana la jumatatea acestui an. Noi, legal, avem la dispozitie sase luni pentru a lua o decizie si numai din momentul în care avem toate datele. Consiliul Concurentei a deschis de anul trecut o investigatie de cunoastere a pietei de energie pentru a strange date în asteptarea notificarii de catre Ministerul Economiei, ceea ce ne permite sa aducem termenul de raspuns la trei luni. Din pacate, formularele de notificare ale înfiintarii celor doua companii nu sunt complete nici acum, Consiliul Concurentei solicitand informatii suplimentare partilor implicate. Dar decizia Consiliului Concurentei poate fi de autorizare, de refuz sau se poate declansa investigatie (în cazul în care exista îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal).
În situatia deschiderii unei investigatii, Consiliul Concurentei poate emite o decizie de refuz, o decizie de autorizare sau o decizie de autorizare conditionata, dupa caz, în termen de maxim 5 luni de la data la care notificarea a devenit efectiva.
T.B.: Electra si Hidroenergetica reprezinta, împreuna, 90% din piata productiei de energie electrica. Care va fi nivelul competitiei pe aceasta piata? Exista premisele unei întelegeri de tip oligopol?
B.C.: Exista trei probleme la aceasta concentrare: una este integrarea pe verticala, dar deja au hotarat sa nu includa Electrica si suntem multumiti; a doua legata de CNH întrucat ar fi fost beneficiara unui ajutor de stat, dar în prima faza s-a renuntat si la aceasta companie pana se vor lamuri ce vor face cu datoriile de peste un miliard de euro; a treia chestiune se refera la cotele de piata. Aici ne intereseaza sa analizam cat de „concurentiala” va fi piata sau care sunt planurile de investitii ale celorlalte firme de profil, care ar putea duce la o crestere a cotei lor de piata. De asemenea, conteaza interconectarea retelelor. Trebuie sa stim daca se poate importa energie electrica la un pret mai mic, în cazul în care cele doua companii vor creste pretul.
T.B.: CNH poate fi divizata, astfel încat sa intre în Hidroenergetica doar cu activele performante, asa cum declara ministrul economiei Adriean Videanu?
B.C.: CNH nu poate fi împartita astfel. Trebuie sa fie lamurita mai întai chestiunea cu datoriile. Ministerul Economiei a trimis deja o informare la CE, dar s-a întors cu o lista lunga de întrebari care denota o mare doza de scepticism. De asta s-a si hotarat scoaterea CNH din schema Hidroenergetica.
(O a doua parte a interviului vizeaza recapitalizarea CEC Bank si ea va fi publicata în numarul viitor)